Author: cursurisibiu

PREGĂTIRI PENTRU PERIOADA PASCALĂ

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special oul de găină, având în vedere că :

  • oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.
  • oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.

Pentru consum, cel mai mult se folosesc ouăle de găină; în cantităţi mai mici se consumă ouă de raţă, gâscă, curcă, prepeliţă.

Producerea şi comercializarea ouălor pentru consum în România se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului C.E nr. 852/2004 privind regulile generale de igienă a alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare,  Ordinului A.N.S.V.S.A. nr. 73/2005, care reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a Directivei C.E. nr.4/2004, Reg. C.E nr. 589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Reg. C.E. nr. 1234/2007 ce stabileşte standardele de comercializare aplicabile ouălor şi ale Directivei 2000/13/C.E. cu privire la etichetarea şi modul de marcare a ouălor şi a ambalajelor, Ord. A.N.S.V.S.A nr. 57/2010 privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportă şi distribuie produse de origine animală şi Ord. A.N.S.V.S.A nr.111/2008,privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală,

Conform actelor normative mai sus menţionate, ouăle se clasifică după caracteristicile de calitate în :

  • Ouă de categoria A: 

– formă normală, intacte şi cu coaja curată, la examenul ovoscopic prezintă camera de aer cu înălţimea până la 6 milimetri, imobilă, gălbenuşul vizibil în poziţia centrală, albuşul limpede, transparent, fără impurităţi şi mirosuri  străine.

  • Ouă de categoria B:

– sunt ouăle care nu respectă toate caracteristicile de calitate prevăzute pentru ouăle de categoria A

      Ouăle din categoria A, după greutate, se clasifică în:

               – categoria XL (foarte mare): greutate ≥ 73 g;

               – categoria L (mare): greutate  ≥ 63 g si <73 g;

               – categoria M (mediu): greutate ≥ 53 g si < 63 g;

               – categoria S (mic): greutate < 53 g.

Pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Ambalajele care conţin ouă de categoria A trebuie să poarte la exterior, pe lângă concordanţa între codul producătorului marcat pe ou şi cel de pe ambalaj, înscris vizibil şi perfect lizibil:

  • codul centrului de ambalare ouă;
  • categoria de calitate;
  • categoria de greutate;
  • data valabilităţii;
  • metoda de creştere cu termenii: ” Ouă de găini crescute în aer liber”; “Ouă de găini crescute în hale la sol”,” Ouă de găini crescute în baterii.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Pentru prevenirea apariţiei unor toxiinfecţii alimentare se recomandă producătorilor, comercianţilor şi consumatorilor de ouă, să respecte următoarele :

– valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.

– se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate, cu:

  • ţara de provenienţă
  • codul unităţii producătoare,
  • data producerii (ziua, luna şi anul),
  • indici de standard de comercializare şi cifra sistemului de creştere, care.se aplică  pe fiecare ou,

– este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă,

– transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor.

– se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora.

– păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 -14 0 C.

– personalul sanitar veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare teritoriale. efectuează la solicitarea producătorilor examenul ovoscopic al ouălor.

Populaţia este rugată să informeze telefonic serviciile sanitare veterinare arondate cu neregulile constatate, pentru a se putea lua măsuri în consecinţă.

Comunicat de presa azi 03.04.2019 – autor Dr Penţea Ioan Viorel  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Cerinţe obligatorii – Evaluări de risc la securitatea fizică

Legea 333/2003 prevede la art.2 alin. (1) : ” … societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţisunt obligate să asigure paza acestora.” HG nr. 301/2012 ( Normele de aplicare a Legii nr.333/2003) prevede la art.2 alin. (1) că  “Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor, valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitatea fizică “ si la art.2 alin (3) din anexa precizează că:  „ Adoptarea măsurilor de securitate se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi.” Analiza de risc la securitate fizica pentru unitățile înființate după 16.06.2012, este obligatorie ( atentie!) de la data începerii activităţii, iar pentru cele înființate înainte de 16.06.2012  termenul limită a fost 1 iulie  2018  . Lipsa analizei este sancționată cu amenda intre 10 000-20 000 lei, cf art.3 pct.2 şi art.4 lit. d din HG 301/2012. Lucrarea este efectuată de consultanţi/experţi acreditaţi în ocupaţia EVALUATORI DE RISC LA SECURITATEA FIZICA, înscrişi în R.N.E.R.S.F., iar INFO CENTER GROUP SRL realizează curs de perfecţionare, curs ce stă la baza pregătirii profesionale a celor care doresc să practice în acest domeniu.

Alte informaţii găsiţi la pagina https://sbinfo.ro/curs-evaluator-de-risc-la-securitatea-fizica/

10 ani împreună cu INFO CENTER GROUP, INSTITUT PENTRU CALIFICĂRI

Performanţele celor 10 ani de activitate în formarea profesională, consultanţă în sisteme de management şi medierea muncii, sunt măsurate în mai mult de 20.000 de clienţi mulţumiţi la INFO CENTER GROUP, iar despre acestea, ne vorbeşte azi, un performer în domeniu, prof. Ofelia Mâtcă, directorul INFO CENTER GROUP Sibiu.

Reporter: Cum s-a născut ideea de a realiza formare profesională?
O.M. La bază sunt profesoară şi obţinând cea mai bună repartiţie guvernamentală din judeţ, mi-am început cariera iubind activitatea educaţională, fiind o prezenţă activă în învăţământul liceal, încă de la terminarea Facultăţii de Fizică. Ulterior am început să ajut o masă mai mare de oameni, alegând să fac formare profesională, considerând-o deosebit de importantă, la baza oricărei ocupaţii şi calificări.

Reporter: Care au fost primele programe de formare profesională pe care le-aţi realizat?
O.M. Am început prin a preda programe din domeniul managementului calităţii, deoarece în baza unui master realizat în acest domeniu, cu mulţi ani în urmă, am reuşit să practic într-un concern german din industria auto, în calitate de manager calitate, aşa încât era firesc să aleg cursuri din acest domeniu, respectiv: Manager al sistemelor de managementul calităţii; Auditor în domeniul calităţii; Imbunătăţirea proceselor; Metode, tehnici, instrumente de management; Managementul calităţii în sistemul ISO 9001 şi altele.

Reporter: Cum aţi reuşit să adăugaţi atât de multe cursuri în cei 10 ani de existenţă ai Info Center Group? Înţeleg că ofertaţi mai mult de 100 cursuri în prezent.
O.M. Da, desigur aţi numărat corect, sunt peste 100 de cursuri, pe care le oferim în ţară, celor interesaţi. Sunt cursuri pe care le-am adăugat portofoliului nostru, deoarece în calitate de Lead Auditor în domeniul managementului calităţii, am identificat multe nevoi şi am dorit să ajut piaţa forţei de muncă, oferind cursuri de calitate. Interesant este că la aceste cursuri vin oameni nu numai din judeţ, ci din toată ţara.

Reporter: Cum aţi reuşit să captaţi interesul acestui mare număr de cursanţi?
O.M. Dincolo de nevoia acută de formare profesională, precizez că suntem furnizorul cu cele mai multe programe autorizate din judeţul Sibiu şi oferim în prezent mai mult de 100 cursuri.

Reporter: Ce modificări pe piaţa muncii apreciaţi că au apărut de-a lungul celor 10 ani de activitate?
O.M. Dacă în urmă cu 10 ani erau mai multe nevoi pentru ocupaţii ce aveau la bază studiile superioare, în prezent cererea este mai mare la cursurile pentru calificări, existând o criză acerbă în prezent, pentru calificări.

Reporter: Concret în ce domenii realizaţi formare profesională?
O.M. Sunt multe domenii de interes: resurse umane, educaţie şi formare profesională, calitate, mediu, securitate şi sănătate în muncă, situaţii de urgenţă, medicină veterinară, silvicultură, tehnic, sport, gastronomie, comerţ, marketing, contabilitate, servicii şi altele.

Reporter: Vă rog să prezentaţi cititorilor TRIBUNEI, câteva noutăţi din domeniul dvs. de activitate?
O.M. Ar fi câteva de amintit. In primul rând că am înfiinţat un INSTITUT pentru CALIFICĂRI, care poate oferi programe de nivele diferite, în baza studiilor de marketing realizate. In prezent, legislaţia ne permite să realizăm programe de la nivel de iniţiere şi calificări de prim nivel, la nivel postuniversitar, aşa încât de curând am autorizat programul Evaluator de risc la securitatea fizică, primul nostru program de acest gen. Prin acest INSTITUT pentru CALIFICĂRI realizăm programe autorizate, prin toate cele 3 căi ale formării profesionale: formale prin cursuri, nonformale prin centre de evaluare autorizate şi informale prin e-learning.

Reporter: Ce vă propuneţi pentru următorii 10 ani de activitate?
O.M. Pentru că domeniul pe care l-am ales este dinamic, mult pliat pe nevoile pieţei forţei de muncă, ne propunem să nu ne abatem, ci să-l dezvoltăm împreună cu cei care au nevoi, să-i ajutăm pe aceştia în continuare, să se dezvolte personal şi profesional.

IN MEMORIAM

VEŞNICĂ RECUNOŞTINŢĂ,

îi vom purta dr. NECHITI RADU IOAN, pentru tot ce a realizat!

Expert în medicina veterinară, lectorul/formator autorizat dr. Nechiti, deşi putea preda orice disciplină din programa calificării TEHNICIAN VETERINAR, a ales să predea parazitologia, disciplină la care în numai o lună, urma să-şi susţină teza de doctorat.

Lectorul/formator dr. Nechiti Radu Ioan şi-a adunat performanţele şi pleacă grăbit din acest spaţiu, spre ETERNITATE,

lăsând în urmă cursanţii noştri calificaţi, cărora le-a transmis cu mare dăruire profesională, atât de multe, în orele de teorie de la sălile de curs şi mai ales la practica efectuată în diferite ferme de animale mari şi mici şi în Cabinetul Veterinar al SC Nikivet S.R.L.

Dr. Nechiti Radu Ioan a încurajat formarea profesională a adulţilor, identificând nevoia de formare, contribuind consecvent la realizarea programului de calificare TEHNICIAN VETERINAR, aducându-şi aportul la realizarea de performanţe.

Conducerea şi echipa cadrelor didactice ale

Institutului pentru Calificari INFO CENTER GROUP Sibiu

Curs de calificare Tehnician veterinar

“Fiecare animal este frumos in felul sau si important este ca il aveti si ca va iubeste si il iubiti ” si as mai adauga ca este important sa-l aveti si sanatos. De aceea pentru cei care iubesc animalele si doresc sa le si ajute, am venit cu oferta de a invata mai intai, cum sa le ajute, in mod corect, din punct de vedere sanitar-veterinar. De aceea recomandam realizarea cursului Tehnician veterinar, curs autorizat, de calificare, curs cu multa practica la cabinete medicale, policlinici, farmacii sanitar-veterinare si ferme de animale, curs la finalul caruia veti putea si sa lucrati legal, in baza certificatului de calificare obtinut, vezi foto la pagina http://sbinfo.ro/curs-calificare-tehnician-veterinar/
Locuri de munca exista, tehnicienii veterinari sunt chiar cautati in piata muncii si noi angajam in mod autorizat, prin agentia proprie.

Cursul de calificare Tehnician veterinar, este valabil pe viata atat national cat si UE. Certificatul de calificare este singurul tip de certificat recunoscut de UE si toate tarile ce au aderat Conventiei de la Haga.

Inscrieri la curs puteti gasiti online la web: www.sbinfo.ro
sau www.cursuri-sibiu.ro

Alte informatii la tel. 0745369686

Pret bun, curs de calitate si multa recunoastere si recunostinta pentru iubitele animale!

Gânduri de Ziua Femeii

Din iniţiativa unor femei cu un simţ civic şi revoluţionar demn de lăudat în anul 1910 cu ocazia Internaţionalei Socialiste reunite la Copenhaga s-a decis că trebuie stabilită o zi internaţională a Femeii, femeia fiind la vremea aceia încă un cetăţean de rangul doi, fără drept de vot şi cu alte drepturi mult diminuate faţă de bărbat.

Data precisă de 8 Martie a fost decisă de abia la încheierea Primului Război Mondial, când această dată a fost și este în continuare recunoscută pe intreg mapamondul ca sărbătoarea internaţională a femeii, luna martie fiind prima lună a primaverii, când toată natura renaşte, prinde viaţă şi razele soarelui începe să ne mângâie uşor.

Ziua Femeii nu poate fi sărbătorită numai intre doamne, fiindcă dacă gândim logic şi realist, doamnele şi domnişoarele numai alături de bărbaţi se pot  simţi cu adevărat femei, pot deveni mame şi astfel îşi împlinesc importanța menirea pe acestă lume.

Consider că majoritatea bărbaţiilor realizează că femeile, acest miracol şi mister, sunt cele mai frumoase, plăcute şi necesare fiinţe de pe Pămînt.

Ele au reprezentat și reprezintă cea mai bună sursă de inspiraţie pentru scriitori, sau pictori, pentru femei s-au ţinut cele  mai motivate discursuri şi tot femeia a stat la începutul marilor schimbări în lume.

Femeile sunt dădacele noastre în copilărie, tovarăşele noastre în vremea maturităţii, sprijinul nostru la bătrâneţe, consolarea noastră în nenorociri şi victimele noastre în toate timpurile.

În viaţa de zi cu zi, femeia are foarte multe indatoriri pe care trebuie să le îndeplinească cu succes, respectiv în postura de: fiică, femeie, prietenă, soţie, casnică, mamă şi în multe cazuri şi cu un servici ca loc de muncă.

Pe lângă aceste provocări în sarcina femeii  i se adaugă găsirea de soluţii pentru probleme adiacente : bunăstarea financiară şi socială a familiei, educaţia copiilor şi uneori a ei insâşi şi a soţului, seninătate psihică, condiţie fizică acceptabilă, gestionarea treburilor casnice în aşa mod în care să se poată ocupa şi de copii şi după caz, de un servici care de cele mai multe ori îi ocupă o mare parte din timp.

Pentru toate aceste activităţi este necesar ca femeii să i se asigure de cei din jur înţelegere, o viaţă liniştită, echilibrată, chiar dacă, din păcate există unele cazuri în care acest ideal nu se regăseşte.

Datorită  calitățiilor și a atributelor menționate cât şi a altora, noi partenerii de viaţă a femeii suntem obligaţi să îi acordăm permanent, în tot cursul vieţii, indiferent de relaţia în care ne regăsim cu aceasta, tot respectul ce i se cuvine şi pe care îl merită cu prisosinţă.

S-a creiat o deprindere, precum să îi oferi unei femei flori şi să îi spui cuvinte frumoase doar cu anumite ocazii, însă în mod contrar este obligatoriu ca toate zilele obişnuite să fie cele mai oportune pentru a face un gest tandru sau un compliment unei femei.

Doamnelor şi domnişoarelor, cu acest prilej vă doresc multă sănătate, fericire şi noroc în tot ce întreprindeţi. Să vă bucuraţi de iubirea părinţilor, a soţilor, a prietenilor şi a copiilor voştri în fiecare zi a anului, dar în special astăzi.

Îmi doresc ca noi, bărbaţii. să avem mai multă înţelepciune pentru a oferi femeilor din viaţa noastă toată atenţia şi dragostea pe care le merită.

La mulţi ani !

Dr.Penţea Ioan – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Recomandări pentru perioada Postului premargător Sărbătorilor de Paşte

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv, produse de morărit şi panificaţie, soia, fasole, mazăre, alte sortimente de legume, fructe, verdețuri proaspete, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piaţă cantităţi mai mari de astfel de alimente decât în mod obişnuit.

         Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuţie pe piaţa de consum, există riscul ca pe parcursul lanţului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin :

  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
  • contaminanţi chimici – care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

          Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

          Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

     În perioada cu tradiţii religioase (cum este Postul Paștelui) personalul de specialitate din cadrul servicilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, se implică cu profesionalism în protejarea populaţiei, prin monitorizarea şi intensificarea acţiunilor de control tematic,  urmărind respectarea normelor de funcţionare şi igienă în obiectivele furnizoare de materii prime, în unităţi de procesare, unităţi de depozitare şi comercializare, pieţe agroalimentare şi alte obiective care pot fi considerate în anumite condiţii cu risc alimentar, prin:

– Asigurarea asistenţei de specialitate în funcţie de cerinţele legislative, la nivel judeţean, la circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor locale şi în unităţiile de procesare şi desfacere cu volum mare de produse alimentare..

– Efectuarea de controale şi inspecţii planificate, corelate cu gradul de risc a unităţiilor, stabilit în urma evaluării şi luarea de măsuri corective.

– Supravegherea prin analize de laborator a calităţii şi salubrităţii, materiilor prime, produse finite, din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, a contaminanţilor, pesticide, precum şi prin teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor..

– Colaborare cu celelalte instituţii judeţene, cu atribuţii în acest domeniu, D.S.P.  A.P.C.  D.A.J.  I.P.J. asociaţii pe produs, operatori economici, etc.

         În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul “stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor vegetale;

         Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma  în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:

         Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

         Peştele în stare vie – care se păstrează în vase speciale cu apă, nu mai mult de 24 de ore.

         Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

– Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

      Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

– Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

    Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

– Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.

– Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

        Peşte în conserve şi semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

– Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.  

– Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

         Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

    În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi efficient.

        Dr. Penţea Ioan – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Sibiu

Recomandări privind prevenirea bolilor la albine

Apicultura, în România, este o afacere cât se poate de viabilă, fiind favorizată de o climă blândă şi de o natură darnică, cu plante melifere variate, cu păduri intinse de tei şi salcâmi, cu suprafeţe mari cultivate cu pomi fructiferi şi floarea soarelui. ce dăinuie anual din martie până în octombrie.

Produsele de baza obţinute de la albine, miere, ceară, laptişor de matcă, polen, venin de albine, apilarnil, propolis sau pastura, sau combinate şi prezentate sub forma de loţiuni sau creme, sunt din ce in ce mai mult solicitate pe piaţa naţională sau la export, România reprezentând în acest domeniu, cca 2% din totalul mondial şi cca 9-10 % din producţia Europei, comform uuor date statistice publicate.

Efectele terapeutice şi energovitalizante ale produselor apicole, având în vedere că 1kg. de miere este echivalentul a 3 l. de lapte, 50 de ouă, 12 kg. de carne, sau 30 de banane, justifică orientarea tot mai puternică a cumpărătorilor, indiferent de vârstă, spre astfel de produse.

Din aceste motive, precum și prin faptul că apicultura poate asigura o indeletnicire permanentă, sau ca o a doua ocupaţie, asigurând venituri băneşti consistente, creşterea albinelor s-a dezvoltat simţitor,atât prin creşterea numerică a famililor de albine, dar și prin organizarea persoanelelor care practică această activitate, ca persoane fizice sau juridice, deținătoare de stupine sau de exploataţii apicole cu activitate complexă înregistrate / autorizate la D.S.V.S.A. Județeană.

Calitatea mierii şi a produselor apicole este monitorizată permanent prin examene efectuate la laboratoarele acreditate pentru verificarea parametriilor cu referire la umiditate, aciditate, zaharoză, zahăr invertit, glucoză, lactoză, substanţe insolubile, analize prin care se pot identifica şi eventualele falsificări ale mierii,

Activitatea cu albinele presupune respectarea unor reguli tehnologice saude protecție sanitară foarte stricte, pentru a se evita anumite accidente sau modificări în starea de sănătate a albinelor, implicit a stupinei.

Albinele, ca şi alte organisme vii, se pot îmbolnăvi de diferite boli. care prin mortalitea pe care o produc, reduc numărul albinelor şi prin aceasta familiile de albine se depopulează, devenind neproductive, pagubele materiale şi financiare fiind însemnate atât pentru apicultori cât şi pentru economia naţională (dat fiind rolul major pe care îl au albinele în polenizarea culturilor entomofile)

Bolile albinelor se împart în boli contagioase, necontagioase şi intoxicaţii.

-> Bolile contagioase se grupează în:

· virotice (puietul în sac, boala neagră);

· bacteriene (loca americană, europeană, septicemia, paratifoza);

· micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza);

· parazitare (nosemoza, varooza, amibioza, acarioza, brauloza, senotainioza, triunghiulinoza).

-> Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin:

· puietul răcit;

· boala de mai;

· diareea albinelor;

· anomaliile mătcilor.

-> Intoxicaţiile albinelor se pot produce cu : cu polen, cu nectar, cu miere de mană, cu medicamente, cu pesticide folosite pentru combaterea dăunătorilor.

-> Dăunătorii albinelor sunt: găselniţa, fluturele “Cap de mort”, viespiile, lupul albinelor, furnicile, prigoriile,ciocănitorile, şoarecii.

În cadrul măsurilor de prevenire a bolilor la albine, pe lângă acţiuniile specifice pentru fiecare boală specifică, un rol important îl reprezintă aplicarea măsurile de profilaxie generală, din care pentru perioada de iernat, se recomandă următoarele:

– Alegerea vatrei de iernare, asigurând:

· să poată fi protejată de vânturile reci.

· să asigure liniştea necesară albinelor,

· să poată fi curăţată uşor de zapadă iar apa după dezgheţ să se scurgă uşor (să nu băltească)

· protejarea de şoareci prin instalrea de grătare la urdiniş.

-> – Supravegherea modalul de iernare şi starea famililor de albine prin controale auditive (ascultare) fără a se recurge la deschiderea stupului:

· zumzetul moderat şi uniform arată că familia de albine este în stare bună şi că iernarea decurge normal;

· bâzâitul puternic arată că familia este în suferinţă;

· zumzetul slab, însoţit de zgomotul asemănător foşnetului frunzelor, înseamnă că familia este înfometată;

· când zumzetul este foarte slab sau nu se percepe aproape deloc, se va interveni, fără abuz însă, prin lovirea cu mâna a peretelui din faţă al stupului, iar dacă albinele răspund printr-un zumzet puternic, care însă încetează imediat, înseamnă că familia iernează în condiţii bune.

– Îndepărtarea fără zgomot a zăpezii neafânate şi a gheţii de pe scândurelele de zbor ale stupilor şi desfundarea urdinişurilor blocate de albinele moarte..

-> – Asigurarea şi supravegherea zborurilor de curăţire ale albinelor având în vedere că, în sezonul nefavorabil, albinele au capacitatea de a acumula în intestinul gros o cantitate importantă de excremente, care pot declanşarea diareii pe al cărei fond se pot instala boli grave, în special nosemoza, excremente care se vor elimina prin zboruri de curăţire în zilele cu temperaturi de +12°C.

-> – Aprecierea modului de iernare a albinelor se face după aspectul diferitelor resturi scoase de pe fundul stupului, după cantitatea de albine moarte găsite pe jos, în faţa urdinişului,respectiv :

· mortalitatea crescută a albinelor atenţionează faptul că familia a iernat cu prea multe albine-vârstnice;

· uzura organismului lor din cauza unor boli;

· prezenţa albinelor umede, mucegăite, arată că în stup este prea multă umiditate.

– Prezenţa obligatorie a apicultorului în stupină pentru a urmării modul de desfăşurare a zborului, identificarea familiilor ce prezintă stări anormale şi soluţionarea altor situaţii constatate.

– Colaborarea permanentă cu serviciile sanitare veterinare şi cu Asociaţia Crescătorilor de Albine din zonă.

Apicultura este sprijinită financiar de Guvernul Român, comform Programuluii Naţional Apicol, prin alocarea de sume substanţiale din fonduri europene şi din bugetul naţional, sume destinate pentru sprijinirea activităţilor de profilaxie şi combatere a varoozei, a analizelor fizico-chimice ale mierii, achiziţionarea materialului biologic pentru refacerea efectivului apicol precum şi pentru achiziţionarea stupilor şi inventarierea tuturor masivelor melifere de pe teritoriul României, analiza aspectelor geografice judeţene şi de infrastructura rutieră. sprijin care favorizează obţinerea în stupine de produse apicole importante cantitativ și la parametrii calitativi superiori.

Dr. Penţea Ioan – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Recomandări privind comercializarea şi consumul de peşte

Carnea de peşte este importantă pentru sănătate, intrucât conţine un lanţ lung de grăsimi (omega-3), este bogată în substanţe nutritive, vitamina D şi selenium şi alte substanţe minerale reprezentate de Na, K, Ca, Cl, fosfaţi, sulfaţi, iod, are un conţinut ridicat de proteine şi scăzut în grăsimi saturate. Includerea în alimentaţie a peştelui ajută la menţinerea sănătatii inimii şi a vaselor de sânge.

Carnea de peşte este uşor digerabilă datorită structurii musculaturii organizată în segmente musculare scurte, separate de foiţe conjunctive, cu menţiunea că peştii graşi sunt mai puţin digestibili decât cei slabi.

Pentru ca acest important produs să nu cauzeze discomfort alimentar sau toxiinfecţii alimentare consumatorilor, se recomandă ca operatorii economici din domeniu şi populaţia să cunoască următoarele:

→ Comercializarea peștelui și a derivatelor este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

→ Să se respecte cerinţele cu privire la construcţia şi dotarea cu facilităţi şi echipamente a unităţilor de păstrare și comercializare a peștelui;

→ Să fie asigurate condiţiilor de manipulare şi transport ale peştelui, a produselor din pescuit de la furnizori la unităţile de vânzare, cu menţinerea condiţiilor de igienă şi a lanţului frigorific pe durata transportului;

→ Să se asigure condiţiile de igienă şi de întreţinere a spaţiilor şi a echipamentelor (rafturi, tăvi, recipiente, vitrine frigorifice, etc.) în care peştele şi produsele din pescuit sunt depozitate, manipulate şi expuse spre comecializare către consumatorii finali;

→ Să se respecte condiţiilor de sănătate şi igienă a personalului care manipulează alimentele;

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată, etc.

Peştele în stare vie – se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

→ Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

→ Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă de la minus 12 pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

Se păstrează la temperatură de minus 18 grade Celsius, pe un termen de la o lună la 12 luni.

→ Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.

Peştele în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

· denumirea şi adresa producătorului;

· denumirea ţării de origine;

· data fabricării (ziua, luna, anul)

· termenul de valabilitate

· cantitatea netă a produsului;

· condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius, iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

→ Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.

→ Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

Inspectorii sanitari veterinari, verifică permanent modul cum sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa lanţului de distribuţie a acestui sortiment alimentar, în zona de depozitare, comercializare şi de alimentaţie publicã, pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor şi stabilesc măsuri în consecinţă.

Dr. Penţea Ioan – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu