Month: iunie 2017

RECOMANDĂRI PENTRU COMBATEREA EFECTELOR TEMPERATURILOR RIDICATE ASUPRA SĂNĂTĂŢII EFECTIVELOR DE ANIMALE ŞI A CALITĂŢII ALIMENTELOR DESTINATE CONSUMULUI UMAN

În situaţia condiţiilor meteorologice cu temperaturi ridicate peste media specifică zonei geografice, cu avertizare „cod portocaliu” sau „cod roşu”, pentru asigurarea statusului de sănătate a efectivelor de animale şi siguranţa produselor alimentare, personalul din reţeaua sanitară veterinară atenţionează operatorii economici care deţin exploataţii cu animale şi păsări, taberele de vară pentru animale, unităţi care abatorizează animale, organizatorii de târguri şi expoziţii organizate ocazional, că au obligaţia:

În domeniul protecţiei sănătăţii şi bunăstării animalelor:

  • Să asigure adaposturi corespunzătoare pentru animale şi păsări care să ofere protecţie faţă de acţiunea directă a razelor ultraviolete nocive, precum şi respectarea densităţii, ventilaţiei, temperaturii şi a zooigienei la parametrii optimi;
  • Să asigurare normele de biosecuritate în special în exploataţiile cu porcine şi pasări, precum şi limitarea circulaţiei animalelor şi a oamenilor, în şi din ferme;
  • Să asigure cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare cantitativ şi calitativ (în funcţie de specie, categorie şi stare fiziologică)
  • Cantitatea de apă recomandată este pentru :
    • bovine          38 – 52 litri
    • cabaline       20 – 40 litri
    • porci               4 – 11 litri
    • ovine                       6 litri
    • păsări                  0,5 litri
  • Să verifice permanent bunai funcţionare a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;
  • Să asigure echipamente de rezervă, în principal a sistemelelor de ventilaţie şi generatoarelor de energie electrică;
  • Să nu folosească animalele pentru tracţiune sau pentru alte activităţi în intervalul de timp 12.00 – 18.00, dacă temperatura exterioară, la umbră, depăşeşte 25ºC;
  • În păşuni să se evite păşunatul între orele 10.00 – 18.00, când temperaturile sunt toride şi să amenajeze umbrare şi sursă de apă la nivelul necesarului, pentru a reduce riscul de deshidratare;
  • Să se asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale;
  • Animalele de companie (câinii, pisicile, iepurii, etc.) care sunt ţinute afară, să aibă asigurată o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare;
  • Transportul animalelor se va efectua numai cu mijloace de transport dotate corespunzator care să asigure densitatea şi confortul necesar în funcţie de specia şi categoria de animale, precum şi distanţa la care se efectuiază transportul;
  • Se va reduce densitatea animalelor în mijlocul de transport cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;
  • Transportul să se efectueze numai în situaţii în care acest lucru se impune folosind perioada mai răcoroasă din zi;
  • În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;
  • Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul să fie funcţionale pentru a menţine temperatura de confort termic;
  • În cazul comercializării animalelor în târguri, administratorii acestora trebuie să asigure padocuri suficient de spaţioase pentru a garanta libertatea de mişcare necesară animalelor cazate şi să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite, să asigure accesul permanent la sursele de apă potabilă pentru a reduce riscul de deshidratare;
  • Să anunţe urgent medicului veterinar, responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă, orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum şi de apariţia unor modificări comportamentale;
  • Să participe activ la efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii stabilite de medicii veterinari pentru această perioadă, sau acţiuni de necesitate, (acţiuni de supraveghere a bolilor transmisibile prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, tratamente antiparazitare, examinarea apei potabile, dezinfecţii, dezinsecţii, etc.)
  • Să colaboreze permanent cu serviciile veterinare, pentru supravegherea stării de sănătate a animalelor şi pentru intervenţii operative în situaţii deosebite;
  • Asigurarea, la nivelul unităţiilor veterinare şi la ferme comerciale a stocurilor de medicamente, dezinfectante şi produse biologice pentru situaţii de urgenţă;
  • Să se asigure de către consiliile locale şi fermieri colectarea, gestionarea şi neutralizarea deşeurilor animaliere;
  • Să urmărească înformările și comunicările instituțiilor de specialitate despre fenomenele meteorologice prognozate;

În domeniul sănătăţii publice:

  • Să dețină documente care să ateste transabilitatea produselor alimentare, să asigure spaţiile frigorifice necesare cu respectarea temperaturilor optime în zonele de prelucrare, depozitare, în mijloacele de transport şi în spaţii de expunere;
  • Să se respecte normele de igienă, prin efectuarea periodică a acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecție și deratizare a spațiilor tehnologice, dezinfectarea utilajelor şi a ustensilelor folosite;
  • Evitarea expunerii la vânzare a produselor de origine animală sau vegetală în locuri şi spaţii care nu asigură temperaturile adecvate, precum şi valorificarea unor produse alimentare perisabile în perioada zilei când temperatura atmosferică este în exces;
  • Este interzisă sacrificrea animalelor în alte locuri decât abatoarele autorizate, cât şi al celor neînsoţite de documente sanitare veterinare;
  • Se interzice comercializrea şi punerea în consum a produselor alimentare care nu au fost verificate de serviciile de specialitate, iar certificarea calităţii şi salubrităţii alimentelor să se asigure numai prin buletine emise în urma examenelor de laborator;
  • Administratorii pieţelor agroalimentare, sau organizatorii de târguri, sau manifestări tradiţionale, să asigure producătoriilor agricoli spaţii corespunzătoare şi funcţionarea agregatelor pentru realizarea permanentă a temperaturii optime în spaţiile de expunere şi comercializare;
  • Transportul produselor alimentare cu mijloace dotate corespunzator in funcţie de sotimentul de aliment şi distanţa la care se transportă;
  • Să se afluiască la laboratorul de diagnostic acreditat, probe recoltate din materii prime şi produse finite alimentare, comform programului de autocontrol sau ori de câte ori este cazul;
  • Confiscarea, denaturarea şi distrugerea produselor de origine animală şi non animală alterate sau depreciate pe timpul transportului, distribuţiei, depozitării sau comercializării, sau cu termenul de valabilitate expirat;
  • Populația să se aprovizioneze numai din unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, să evite comerţul stradal;
  • Să respecte normele de păstrare, preparare şi data valabilităţii a alimentelor cu care se aprovizionează;
  • Să informeze serviciile sanitare veterinare cu situaţiile deosebite pentru intervenţii de urgenţă specifice;

Dr. Penţea Ioan – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Ce NU este inteligența emoționala

Extremele se atrag. Clișeic, dar adevărat.

Paradoxal dezvoltării tehnologiei, crește în noi nevoia de a ne conecta la partea noastră emoțională mai mult.

Lumea pendulează dintr-o extremă în alta: de la prohibiție la libertate, de la prea puțină informație, la prea multă și confuză informație.

De aceea Inteligența Emoțională începe să fie considerată abilitatea secolului 21. Pentru că este elementul care face diferența în tot procesul de a cerne, din multitudinea de informatii, pe acelea care chiar îți folosesc.

În ultima perioadă, am observat că apar tot mai multe articole legate de domeniul inteligenței emoționale. Din păcate, foarte multe dintre ele sunt scrise de persoane fără expertiză în domeniu. Sunt bazate, poate, doar pe popularitatea în creștere, a acestui subiect.

În acest context, am ales să îți ofer informații clare despre inteligența emoțională, care să te ajute să elimini confuziile despre acest concept.

Am pregătit o mini-serie de 5 articole, despre ce înseamnă și ce NU înseamnă inteligența emoțională. Ai să le poți citi pe toate, dar te rog, citește-le atent și discerne, chiar și din ele, care sunt ideile care pentru tine au sens.

Să-ncepem cu… începutul.

Primul articol din această serie descrie diferența dintre “a fi inteligent emoțional” și “a avea unele abilități de inteligență emoțională. ”

Să fii inteligent emoțional înseamnă să fii capabil să „lucrezi” cu lumea ta emoțională și cu stările celorlalți.

Ca să faci asta, ai nevoie de mai multe abilități. Ai nevoie de comportamente mult mai complexe decât să poți descrie lucrurile ca fiind „albe sau negre”.

Nimeni nu este prea inteligent emoțional sau deloc inteligent emoțional.

Daniel Goleman, în cartea lui „Inteligența emoțională în leadership” spune că cineva care are foarte bine dezvoltată măcar o abilitate din fiecare categorie (atenție! din fiecare categorie de abilități), are șanse reale de succes. Iar în timp, și le poate dezvolta și pe celelalte.

Abilitățile despre care vorbește și Goleman, și eu, și alți experți, sunt mai multe. Și în funcție de modelul în care fiecare dintre noi credem, ele pot să fie diferite. Eu am ales ca tot ceea ce predau în acest domeniu să aibă la bază Modelul Six Seconds, așa că abilitățile despre care urmează să vorbim, sunt cele pe care le vei regăsi in acest model:

Conștientizarea

Abilitățile cuprinse aici au la bază capacitatea de a-ți conștientiza reacțiile emoționale și de a-ți da seama de legăturile de tip stimul-răspuns.

Concret, asta înseamnă să știi ce stare ai, cât de intensă este și să descoperi de ce reacționezi așa cum o faci, în diverse situații.

Pilotul automat este o parte a creierului tău care poate fie să te ajute, fie să încurce.

Ca să înțelegi și să poți schimba obiceiurile proaste, ca apoi să „instalezi” obiceiuri noi, bune… e nevoie să cauți răspunsul și soluțiile în abilitățile de conștientizare.

Controlul

Această categorie face referire la capacitatea pe care o ai în procesul de gestionare a emoțiilor.

Dezvoltarea capacităților de acest tip te vor ajuta să rămâi motivat, atunci când simti că vrei să renunți; să rămâi lucid, atunci când emoțiile par să preia controlul asupra deciziilor tale; să știi cum să îți schimbi starea în câteva secunde, atunci când reacțiile impulsive au tendința să te conducă; să poți să alegi să fii responsabil, în loc să cauți alți vinovați și să faci pe victima.

Colaborarea

Abilitățile de interacțiune cu ceilalți sunt o ”artă”. Artă care se bazează pe abilitățile de inteligență emoțională.

Empatia este baza interacțiunii cu ceilalți oameni. Să fii empatic înseamnă să fii atent la stările celorlalți, să înțelegi ce se petrece in ei, dar să reușești să păstrezi o stare constructivă, să nu trăiești și tu ce trăiește celălalt.

Există oameni care sunt considerați insensibili sau, din contră, prea sensibili la problemele celor din jur. Ori nu asta înseamnă să fii empatic.

Toate elementele cuprinse în cele 3 categorii de mai sus reprezintă un complex de abilități care descriu inteligența emoțională „în acțiune”. Și, foarte important, fiecare dintre noi avem dezvoltate anumite abilități care țin de inteligență emoțională. În funcție de gradul în care le avem dezvoltate și felul în care ele se combină, fiecare dintre noi ne conturăm un anumit „fel de a fi”.

Suntem diferiți. Asta ne e frumusețea. Dar e foarte important să înțelegem felurile de a fi a celor din jurul nostru, ca să putem dezvolta relații armonioase.

Hai să vedem, pe rând, diverse tipologii de persoane și abilitățile pe care fiecare dintre ele le exprimă.

Tipologia 1

Este o persoană foarte activă și extrem de motivată să facă lucruri. Păstrează o stare de entuziasm și bucurie în acțiunile ei și face ceea ce face cu foarte mult drag.

În același timp, acțiunile ei nu îi aduc rezultatele pe care și le dorește. Totuși… continuă să facă lucrurile în același stil.

Această tipologie de om are dezvoltată foarte bine motivația intrinsecă (una dintre abilitățile care țin de controlul emoțiilor). Dar are foarte puțin dezvoltate abilitățile care țin de recunoașterea șabloanelor și evaluarea consecințelor (abilități care fac parte, și ele, din modelul Six Seconds).

Tipologia 2

Este persoana care îi ascultă pe toți cei din jur și îi înțelege, dar apoi suferă din cauza problemelor cu care se confruntă ceilalți.

Asta arată că are dezvoltată, parțial măcar, abilitatea ce ține de empatie. Totuși, nu reușește să își controleze foarte bine propriile reacții la problemele altora.

Tipologia 3

Este persoana care, în plan profesional, este foarte eficientă. E ca o masină de făcut performanță, are rezultate foarte bune și bifează toate targetele. Totuși, îi tratează pe cei din jur cu o atitudine rece, „tehnică”.

Concret, are dezvoltate abilitățile care țin de controlul emoțiilor, dar îi lipsește empatia cu desăvârșire.

Ce am vrut să îți arăt prin aceste exemple este că inteligența emoțională este mai complexă decât pare. Faptul că ai dezvoltate unele dintre abilități nu este suficient, ci arată doar că te descurci să gestionezi anumite aspecte ce țin de EQ.

Inteligența emoțională necesită continuă dezvoltare

Din momentul în care apar primele tale emoții, pornește procesul de dezvoltare a abilităților tale emoționale. Unele se vor dezvolta din context, poate inconștient. Ulterior, când conștientizezi importanța lor și începi să observi că ai lacune legat de alte abilități, poți alege să le dezvolți, conștient.

Zoltan Veres

SISTEME DE MANAGEMENT

Prezentare generală

Organizatiile care nu au decis încă să implementeze un Sistem de Management de Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate Ocupatională, Siguranta Alimentului standardizat, bazat pe cerinte ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001, scheme EMAS sau alte Sisteme de Management si pun în practică sisteme de management nestandardizate, se pot adresa la SC INFO CENTER GROUP SRL pentru informare, consiliere, consultanta si asigurare servicii de audit de produs/serviciu, audit de proces si/sau audit de sistem.

Noi prestăm atât servicii de proiectare, cât si servicii de implementare si audit a tuturor cerintelor Sistemelor de Management, pe care organizatiile si le pot permite, in cazul in care doresc să-si dezvolte produsele/serviciile, să le imbunătătească, să-si eficientizeze si rentabilizeze procesele, să-si reduca noncalitatea, să-si instruiasca personalul angajat, să reducă costurile si deseurile, să-si mărească portofoliul de clienti si cifra de afaceri.

Definirea politicii de Calitate, Mediu, Sănătate si Securitate in Muncă/Ocupatională
Conducătorii organizatiilor definesc politica de Calitate/Mediu/Sănătate si Securitate in Muncă/Ocupatională, politică care ar trebui să includă:

  • obligatia respectării cerintelor legale si de standarde aplicabile la care organizatia subscrie,
  • obligaţia gestionării selective a deseurilor,
  • obligatia prevenirii şi controlului poluării,
  • obligatia includerii obiectivelor şi ţintelor de Calitate/Mediu/Sanatate si Securitate in Munca/Ocupationala,
  • comunicarea documentului la toti angajatii,
  • disponibilitatea documentului si vizibilitatea către toate părţile interesate.

Planificarea şi stabilirea obiectivelor şi ţintelor se realizează

  • prin identificarea unei strategii de dezvoltare a organizatiei,
  • prin identificarea aspectelor de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului,
  • accesul la legislaţie şi adaptarea obiectivelor existente şi a ţintelor la modificările acestora.

Dacă sunteti interesati de Sistemele de Management vă prezentăm cateva intrebări la care asteptăm răspunsurile dvs.:

Furnizaţi o organigramă aprobată si actualizată în documentaţia dumneavoastră?
Aveţi o politică de management recunoscută oficial?
Aveţi un sistem prin care identificaţi principalii indicatori de performanţă?
Aveţi proceduri scrise pentru realizarea produsului/serviciului şi raportare a rezultatelor, neconformitatilor, incluzând luarea de măsuri pentru reducerea oricărui impact produs/serviciu şi pentru iniţierea şi aplicarea de măsuri corective?
Sunt identificate si stabilite clar toate sarcinile, atributiile si responsabilitatile angajatilor?
Există o declaraţie a calificărilor şi competenţelor necesare pentru posturile organizatiei?
Aveţi programări de întreţinere pentru instalaţiile şi echipamentele relevante?
Aveţi o proceduri scrise pentru evidenţa, investigarea, comunicarea şi raportarea sesizărilor incluzând luarea de măsuri corective?
Aveţi un plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale?
Aveţi în mod regulat audituri independente, pentru a verifica dacă toate activităţile sunt realizate în conformitate cu cerinţele organizatiei?
Aveţi un sistem prin care stabiliţi şi menţineţi un program de măsurare şi monitorizare a indicatorilor care să permită revizuirea şi îmbunătăţirea performanţei?

Un răspuns la toate aceste intrebări poate avea un feedback pozitiv pentru orice organizatie, indiferent de natura acesteia, numarul de angajati sau numarul de filiale.

INFO CENTER GROUP vă poate ajuta să vă rentabilizati completand formularul paginii

http://sbinfo.ro/consultanta-sisteme-management-iso-9001-iso-14001-ohsas-18001/
Consultant si Lead Auditor Ofelia Matca

 

Recomandări pentru prevenirea, combaterea şi limitarea efectelor infestaţiei cu ţânţari

Ţânţarii, fac parte din categoria de insecte care sunt considerate de departe cele mai periculoase, constituind o mare problemă la nivel global, deoarece au un areal de răspândire foarte vast, sunt întâlniţi aproape peste tot, mai ales acolo unde există şi bălţi, lacuri, etc, fiind specii care trăiesc din suptul sângelui oricărei vietate care mişca in jurul lor, inclusiv oamenii.

În plan global există mai mult de 3.000 de specii de ţânţari, fiecare având particularităţile sale, respectiv sunt specii care nu consumă sânge deloc, alţii nu preferă sânge uman, unele specii preferă să se hrănească seara, iar altele ziua.

Având sânge rece, ţânţarilor în general le este greu să trăiască la temperaturi scăzute, doar dacă iarna este blândă când unele femele reuşesc să o petreacă fără probleme, însă activitatea cea mai intensă o desfăşoară în perioada călduroasă a anului.

Un ţânţar cântăreşte în medie 2,5 miligrame, lungimea corpului este între 3, 5 – 5 mm, corpul are o constituţie fragilă de culoare gri maronie, în torace sunt inserate trei perechi de picioare subţiri, acoperite de peri fini, o pereche de aripi înguste şi lungi, precum şi o pereche de aripi posterioare, mai reduse ca dimensiune, care servesc la stabilizarea acestuia.

Masculii prezintă nişte antene lungi, acoperite de peri aspri, trompa lor nu este făcută pentru a înţepa, iar femelele au antene mai scurte şi o trompă folosită la înţepat.

Femela ţânţar, după ce se hrăneşte cu sânge depune 150 -300 de ouă înfăşurate într-un înveliş special, lipicios, pe suprafaţa apei cu predilecţie apă stătătoare, băltoace, mocirle, iazuri sau jgheaburile acoperişurilor,.

Intregul ciclu evolutiv, cu durată de 2 – 3 săptămâni, de la faza embrionară, faza larvară până la pupă se desfăşoară exclusiv în apă, ţânţarii adulţi eclozează la suprafaţa apei şi încep imediat să zboare. În condiţii favorabile această specie tinde către o înmulţire în masă, populaţia lor cuprinzând un număr deosebit de mare de indivizi.

Ţânţarii nu provoacă pagube alimentelor sau materialelor, sunt supărători datorită zgomotului pe care îl fac în timpul zborului, însă se regăsesc în categoria agenţilor dăunătorilor pentru igienă şi agenţi importanţi în transmiterea unor boli, unele extrem, de grave.

Femelele se hrănesc cu sânge odată la 2 -3 zile, înţepăturile lor având efecte neplăcute, prin apariţia in zona de contact de eriteme, pustii roşii şi urticarie.

Intensitatea înţepăturilor la om depind de genele fiecăruia, de faptul că îmbrăcămintea mai închisă la culoare, temperatura corpului şi mişcarea sunt lucruri care atrag ţânţarii,

De asemenea există o mulţime de compuşi emanaţi de corpul uman, din care unii au capacitatea de a respinge ţânţarii, alţii atrăgându-i, în funcţie de secreţiile şi mirosul fiecărei persoane în parte, ţânţarii având preferinţe diferite, de la specie la specie.

În general, înţepăturile de ţânţar nu pun sănătatea în pericol, însă sunt extrem de deranjante, în unele cazuri se poate ajunge la situaţii delicate prin provocarea de alergii prin iritarea zonei înţepate care provoacă dureri.

Cu toate acestea, ţânţarii sunt responsabili pentru un număr însemnat de decese înregistrate anual în întreaga lume, datorită bolilor răspândite de ei, cu predilecţie în zona tropicală, cum este malaria, encefalita sau febra galbenă şi virusul West Nile (pe care îl iau de la păsări şi îl transmit oamenilor scăzând dramatic eficienţa sistemului imunitar).

Există însă pericolul datorită încălzirii globale a climei, ca speciile care transmit aceste boli să se răspândească tot mai mult din zona tropicală spre nord.

La animale anumite specii de ţânţari sunt vectori pentru transmiterea, la rumegătoare, a Bolii limbii albastre, sau a Dermatozei nodulare contagioase, la căine Dirofilarioza, dar şi alte boli care produc morbiditate şi mortalitate ridicată la animale, precum şi însemnate pierderi economice.

Pentru limitarea acţiunii nocive a acestor insecte asupra stării de sănătate a populaţiei umane şi animale, se impun aplicarea unor măsuri de prevenire şi combatere de ordin general şi specifice prin care să se limiteze posibilitatea de dezvoltare şi răspândire a ţânţarilor, precum şi lichidarea lor în zonele în care habitează.

Recomandările în acest context se referă la :

  • Identificarea zonelor favorabile dezvoltării şi înmulţirii speciilor de ţânţari
  • Responsabilitatea autorităţiilor locale şi a unităţiilor specializate privind efectuarea lucrărilor de amenajare şi întreţinere a râurilor, a lacurilor şi a zonelor limitrofe acestora pentru a împiedeca băltirea apelor.
  • Efectuarea lucrărilor de defrişare a resturilor vegetale excesive din parcuri, zone de agrement cu luciu de apă, grădinile din spaţiile intravilane, de pe suprafeţele de pajişti naturale, etc.
  • Solicitarea de către autorităţiile locale implicate, sau de către populaţia interesată, pentru efectuarea dezinsecţiilor în zone şi spaţii unde prezenţa ţânţarilor este evidentă, prin unităţi cu activitate în domeniu, dar și pentru asigurarea asistenţei de specialitate prin ingineri agronomi, medici umani, medicii veterinari,
  • Respectarea procedurilor de dezinsecţie prin:
    • folosirea de substanţe omologate din grupa de toxicitate II şi IV, care nu sunt dăunătoare omului şi animalelor şi care sunt verificate ca eficienţă;
    • efectuarea dezinsecţiei în două etape, în prima etapă se urmăreşte exterminarea insectelor vii, urmărind ca la 18 – 21 de zile să fie exterminate ouăle şi larvele de insecte.
  • Colaborarea cu medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor sanitare veterinare, în special a tratamentelor antipartazitare şi a dezinfecţiilor, dezinsecţiilor şi a deratizăriilor, în situaţile în care aceste acţiuni se impun.
  • Protejarea spaţiilor prin plase de protecţie şi după caz folosirea unor aparate care emit ultrasunete pentru alungarea ţânţarilor.
    • Populaţia să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată, să evite zonele cu băltiri, împădurite sau cu vegetaţie înaltă în special în perioada caldă a anului.
  • Colaborarea permanentă cu alte autorităţi judeţene, responsabile, prin informări reciproce şi acţiuni comune pentru realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a dăunătorilor.
  • În situaţii deosebite de infestaţie masivă, de înţepături cu reacţii locale evidente, în special în zona globului ocular, în stări alergice, se recomandă apelarea la medici pentru intervenţii de specialitate.

Dr. Penţea Ioan – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Măsuri pentru prevenirea Antraxului la animale

Antraxul (cărbunele, buba neagră sau dalac) este o boală infecţioasă comună omului şi animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine) produsă de un bacil, (Bacillus anthracis) care în mediul ambiant se transformă în spori, ca formă de supravieţuire a acestui microb, care îi conferă o rezistenţă înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (razele solare, substanţe dezinfectante) şi care favorizează menţinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioadă îndelungată de zeci de ani şi îmbolnăviri la animale mai numeroase primăvara şi în anii cu precipitaţii abundente.

Animalele se pot îmbolnăvii prin intermediul furajelor şi a apei infectate, un risc major îl reprezintă organele şi ţesuturile animalului bolnav sau care a murit de această boală, inclusiv carnea, pielea, lâna, oasele, coarnele, copitele.
Omul se poate contamina în timpul îngrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea şi tranşarea lor,la prelucrarea pielii şi a lânii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifestă prin hipertermie, precedată de tulburări generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiraţia accelerată, dispneică, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul prezintă scurgeri sanguinolente din orificiile naturale, cade în decubit, are contracţii musculare, cu final letal.

Rapiditatea evoluţiei simptomelor este în funcţie de forma bolii, respectiv supraacută, acută sau subacută, finalizată cu moartea animalului în câteva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul înfecţiei.

În cazul de suspiciune sau îmbolnăvire ale unui animal, proprietarul are obligaţia:

  • să solicite consultarea aimalului (animalelor, după caz) de către medicul veterinar;
  • să nu sacrifice animalele bolnave fără permisiunea autorizată a medicului veterinar;
  • este interzis a fi întrebuinţată în alimentaţie, în scopuri tehnice, sau pentru comercializare carnea şi produsele (pielea, lâna, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
  • utilizarea în activitate a hainelor de protecţie (salopetă, şorţ, mănuşi, cizme etc);
  • gestionare corectă prin colectare, înlăturare şi inactivare a deşeurilor animaliere;
  • persoanele care au fost în contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, să se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenţa medicală de specialitate;

Antraxul este o boală care se poate prevenii prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilităţi din partea proprietarilorr de animale, a autorităţiilor locale, în colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:

  • Să se comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi.
  • Să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în exploataţie.
  • Să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei,
  • Respectarea legislaţia privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import- export.
  • Să se efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia adăposturilor şi acţiuni de deratizare, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Implementarea legislaţiei cu privire la ecarisarea teritoriului şi protecţia mediului, prin utilizarea spaţilor de colectare a cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea Protan.
  • Interzicerea tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar, solicitând medicului veterinar examenul de specialitate.
  • Să asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare anticărbunoasă, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, după împlinirea vârstei de două luni în campanie organizată o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat, urmată de vaccinări de complectare pentru animalele sub vârstă sau care nu au fost vaccinate în campania organizată.
  • Educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
    • informarea, ori de câte ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, având ca surse mass-media sau consultări cu personal de specialitate;
    • achiziţionarea alimentelor, în special carne, numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”.
    • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar,

Dr. Penţea Ioan –Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din județul Sibiu