IN MEMORIAM 

 
 

Un pios omagiu
celui care a plecat mult prea devreme
la cele vesnice,
lectorului/formator
cercetator stiintific principal

 ing. IOAN COTȂRLEA

NU VĂ VOM UITA NICIODATĂ!

  

In plină primăvară, când codrii sunt plini de o nouă sevă, se stinge, nestiind ce face, scăpând parcă controlul atât de bine manageriat pană acum, de zeci de ani, cel care a fost in slujba silviculturii peste 49 de ani, remarcabilul ing. domnul Ioan COTARLEA.
După numai 6 ani de o excelenta colaborare, am pierdut un lector/formator minunat, un expert de inalt rang, un coleg si prieten drag.

Amenajarea pădurii, Regenerarea si ingrijirea arboretelor, Pepiniere forestiere, Impăduriri, Exploatarea pădurii sunt doar cateva discipline pe care domnul ing. Ioan Cotârlea le preda cu drag si pasiune, celor cu sete de cunoastere si cu dorinta de a imbrătisa noi ocupatii si calificari in piata fortei de muncă din silvicultura. Acestea sunt doar cateva discipline/materii predate de dansul, pentru ca nu avea timp pentru mai mult, desii specialitatea si experienta ii permitea sa predea orice, putând la catedră să inlocuioască pe oricine, oricând.

Noi, colegii Institutului pentru Calificări INFO CENTER GROUP Sibiu, il vom păstra in amintire si ii vom aduce o vesnică recunostintă!

Colectivul de cadre didactice si personal auxiliar al Institutului pentru Calificări INFO CENTER GROUP Sibiu transmite familiei indurerate in greaua incercare a vietii

SINCERE CONDOLEANŢE!

 

Prevenirea şi combaterea întepăturilor cauzate de căpuşe

ATENTIE! Ne situam in zona de munte, puternic afectata de aparitia capuselor. Pentru a preveni si diminua existenta acestora, va oferim cursuri de instruire tematice, dar si cursuri de calificare si specializare pentru a putea efectua activitati legale si corecte privind:

asigurarea igienei mediului prin realizarea unor lucrari de dezinfectie, deratizare, dezinsectie, avand ca ajutor realizarea cursului AGENT DEZINFECTIE, DERATIZARE, DEZINSECTIE

toaletarea zonelor de vegetatie in exces si toaletarea arborilor stradali si a celor din aliniamente si parcuri, prin realizarea cursului OPERATOR LA TOALETAREA ARBORILOR

actiuni ale personalului sanitar veterinar referitoare la: existenta  parazitilor pe animale si gestionarea cainilor fara stapan, de mare ajutor fiind cursul de calificare TEHNICIAN VETERINAR

Va prezentam un material, considerat de noi important, privind actiuni de:

Prevenirea şi combaterea întepăturilor cauzate de căpuşe

Combaterea efectelor nedorite cauzate de căpuşe este în mod fundamental, pe lângă o problemă de sănătate publică şi o chestiune economică, care trebuie să îşi facă efectele pe termen mijlociu şi lung. Reuşita acţiuniilor de combatere a căpuşelor cere o concepţie şi o execuţie corectă, având în vedere că o activitate ocazională, facultativă sau de rutină, este echivalentă cu o irosire a eforturilor specifice şi a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea populaţiilor de căpuşe trebuie să fie condusă prin metode ecologice şi medicale, în mediul lor de viaţă liberă şi respectiv pe animalele gazdă. Cu cât se au în vedere mai multe caracteristici biologice, cu atât cresc şansele de reuşită.

În acest context este necesar ca toţi factorii implicaţi în această activitate, respectiv autorităţiile locale, crescătorii de animale, alte segmente de populaţie, pe lângă specialiştii din domeniu, trebuie să deţină unele informaţii cu referire la rolul pe care căpuşele îl au ca parazit şi în principal ca vector în transmiterea unor boli grave la oameni şi animale.

Căpuşele sunt artropode parazite ce populează suprafaţa corpului fiind găsite pe tegumentele mamiferelor, sau în blana lor, sau pe pielea păsărilor.

Sunt paraziţi hematofagi,cu ajutorul aparatului bucal se hrănesc prin înţepat şi supt şi se prind ferm de pielea animalului. Sunt necesare mai multe zile până când sunt saturate cu sânge. În acest timp masa lor corporală creşte semnificativ. Ciclul biologic al căpuşelor (larvă, nimfă şi adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvoltă consumându-le  sângele.  O femelă adultă consumă cel puţin 0,6 ml sânge şi depune cel puţin 10.000 de ouă..

Viaţa căpuşelor pe corpul gazdei este scurtă (cîteva zile), diferă în funcţie de numărul de gazde necesare realizării cicluluibiologic şi de capacitatea           fiecărui stadiu de a rezista la înfometare.

Căpuşele sunt de dimensiuni foarte mici, însă pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul roşu.

După afinităţile ecologice, căpuşele se clasifică în căpuşe endofile (de adăpost) şi căpuşe exofile.

Căpuşele endofile sunt cele care trăiesc în grajduri, locuinţe, crăpăturile zidurilor, vizuini, peşteri şi parazitează animalele în perioadele de odihnă.

Căpuşele exofile, cu prezenţă în spaţiul liber, se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe păşune pentru a găsi gazdele. În cazul în care condiţiile sunt nefavorabile, ele se ascund în tufişuri, în sol etc. Ataşarea de gazdă se face în timpul trecerii acesteia pe lângă firele de iarbă pe care se găsesc căpuşele, localizându-se preponderent în zona capului şi a gâtului speciei parazitate.

Înmulţirea exagerată şi răspândirea căpuşelor pe arii tot mai extinse, ajungând din zonele împădurite, până în grădinile din spatele locuinţelor. a fost generată de o serie de factori, incluzând:

  • specificul înmulţirii căpuşelor, o femelă adultă depune peste 10.000 de ouă într-un ciclu evolutiv,
  • înmulţirea explozivă a populaţiilor de câini comunitari, pisici, rozătoare şi de animale sălbatice, ca principali vectori,
  • modificările în utilizarea pesticidelor,
  • comerţul intensiv cu animale,
  • numărul mare de clădiri sau spaţii urbane părăsite, adăposturi de animale neigienizate şi nedezinfectate,
  • dezvoltarea zonelor suburbane.

Căpuşele parazitează o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.

Calea de a infesta şi de a infecta ca vector, o nouă gazdă este contactul fizic (ele nu sar, nu zboară, dar se ataşează de corpul victimei).

Localizarea pe gazdă diferă în funcţie de specia acesteia şi de stadiul evolutiv, astfel:

  • la bovine – pe perineu, pliul iei, axilă dar şi pe salbă, la baza coarnelor , pe uger, coadă;
  • la ovine – în zona sternală, membrlele, coadă, pliurile salbei,etc;
  • la cabaline – pe coamă şi coadă,
  • la câine – în regiunea capului, regiunea axilară faţa internă a coapsei,
  • la pisică şi păsări – în regiunea capului ,

Afecţiunilor pe care capuşele le pot determina la animale se manifestă prin tendinţa acestora de a se scărpina continuu la locul unde este localizată căpuşa. zona este uşor inflamată şi dureroasă, pot apărea semne de apatie, febră, anemii, paralizii, stări alergice, şoc anafilactic şi chiar moartea animalului.

În organismul uman afecţiunile au ca simptome manifestari asemănătoare gripei: febră, cefaleea, greaţă, vomă, uneori simptomele pot evolua sub clinic, greu de sesizat. .

În plus rănile pe care le produc creează porţi de intrare pentru infecţii secundare, sau produc diferite afecţiuni ale pielii, durere sau tumefacţii.

Pe lângă acţiunea directă, căpuşele sunt transmiţători ai unor agenţi patogeni care produc boli atât la om, cât şi la animale, fiind clasificate pe locul doi, după ţânţari, în ceea ce priveşte importanţa medicală şi veterinară ca vectori.

Căpuşele transmit (vehiculează) o serie de agenţii patogeni, respectiv:

  • prin salivă –  injectarea de salivă produce lezarea vaselor de sânge şi transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalită)
  • prin consum de lapte crud sau produse lactate obţinute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de căpuşe la om.

În baza acestor informaţii, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare atenţionează autorităţiile locale, proprietarii de animale şi nu în ultimul rând populaţia de necesitatea efectuării de urgenţă a unor acţiuni, stabilite prin programe comune cu alte autorităţi de la nivel judeţţean, respectiv:

  • Identificarea permanentă a zonelor considerate cu risc biologic ridicat şi informarea celorlalte autorităţi responsabile.
  • Iniţierea unor campanii de informare, prin medicii veterinari oficiali, în zonele cu risc ridicat, pentru conştientizarea crescătorilor de animale, a organizaţiilor pentru protecţia animalelor cu măsurile ce se impun pentru prevenirea infestării animalelor şi a imbolnăvirii oamenilor prin inţepătura de căpuşă.
  • Responsabilitatea autorităţiilor locale privind efectuarea dezinsecţiilor în spaţii şi clădiri nefuncţionale, în parcuri, zone de agrement, pajişti naturale cu vegetaţie abundentă, precum şi colectarea şi deparazitarea câinilor comunitari.
  • Efectuarea lucrărilor de defrişare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafeţele de pajişti naturale infestate.
  • Monitorizarea permanentă a modului cum sunt respectate reglementările legale privind circulaţiei animalelor (bovine, ovine, caprine, animale de companie) prin localităţi, in parcuri şi locuri de agrement,
  • Efectuarea, prin personalul sanitar veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazdă a căpuşelor, precum şi afluirea de probe la laboratorul D.S.V.S.A. judeţean pentu identificarea căpuşelor prin examene de specialitate.
  • Efectuarea tratamentelor antiparazitare la animalele din zonele ţintă, deparazitarea prin îmbăieri generale sau locale, după caz.
  • Colaborarea cu medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor sanitare veterinare, în special a tratamentelor antipartazitare şi a dezinfecţiilor, dezinsecţiilor şi a deratizăriilor, în situaţile în care aceste acţiuni se impun.
  • Colaborarea permanentă cu alte autorităţi judeţene, responsabile, prin informări reciproce şi acţiuni comune pentru realizarea măsurilor cuprinse în programul judeţean.
  • Populaţia să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată, la picnic, să evite zonele împădurite sau cu vegetaţie înaltă în perioada caldă a anului şi să reţină în cazul unei înţepături :
  • căpuşele nu se rup, ci se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserţie pe piele, altfel cleştii căpuşii rămân în interiorul pielii şi pot infecta locul unde au pătruns;
  • după îndepărtarea căpuşei, se dezinfectează locul cu iod;
  • dacă starea generală nu se ameliorează, trebuie mers de urgenţă la medicul de specialitate;

 

La realizarea acţiuniile, pentru limitarea infestării cu căpuşe a oamenilor şi a animalelor, un rol hotărâtor, pe lângă implicarea personalul din cadrul D.S.P. a personalului din reţeaua sanitară veterinară, a altor autorităţi judeţene, un rol determinant revine autorităţilor locale prin gestionarea spaţiilor, a clădirilor nefuncţionale, prin efectuarea acţiunilor de toaletare şi igenizare a zonelor cu vegetaţie în exces, prin gestionarea câinilor fără stăpân, de asemenea crescătoriilor de animale care au obligaţia să sesizeze personalul sanitar veterinar de prezenţa paraziţiilor pe animale, să respecte data stabilită pentru efectuarea tratamentelor, precum şi populaţia prin modul cum caută să evite zonele cu vegetaţie abundentă, să se protejeze în zonele identificate cu risc favorabil muşcăturii de căpuşe, prin folosirea de îmbrăcăminte de protecţie adecvată.

Autor: Dr. Penţea Ioan – Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Importanta realizarii dezinfectiei, deratizarii si dezinsectiei

Pentru a intelege importanta realizarii dezinfectiei, deratizarii si dezinsectiei, va recomandam efectuarea cursului de specializare AGENT DEZINFECTIE, DERATIZARE, DEZINSECTIE (DDD), curs AUTORIZAT a carei prezentare o gasiti la pagina: www.sbinfo.ro

Urmariti in acest sens si anuntul dat de
Dr. Penţea Ioan Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Profilaxia şi combaterea rozătoarelor ca vectori de răspândire a unor boli transmisibile la oameni şi animale

Transmiterea şi răspândirea unor agenţi patogeni (virusuri, bacterii, rickettsii, paraziţi) şi implicit a unor boli la animale şi de la animale la om, sau dintr-un loc în altul, sunt cauzate de contactul cu vectori contaminaţi, reprezentaţi de artropode (ţânţari, muşte, gândaci, căpuşe) dar şi de animale, în special de rozătoare (şobolani, şoareci, sau alte rozătoare din mediul silvatic).

Rozătoarele fac parte din clasa mamifere şi reprezintă, ca răspândire circa o treime din fauna globului pământesc.

În ţara noastră, conform unor date statistice, se pot întâlni un număr mare de rozătoare, grupate în şase familii, cu peste 35 de specii şi subspecii, caracterizate prin insuşiri de viaţă specifice, care explică rolul dăunător sub aspect economic şi al menţinerii şi răspândirii unor boli deosebit de grave.

Majoritatea rozătoarelor au un regim variat de hrană, atât de origine vegetală cât şi de origine animală, însuşire care le permite să se adapteze uşor la cele mai diferite surse de hrană.

În afara pagubelor economice, rozătoarele venind în contact permanent cu animalele domestice din exploataţii sau cu animalele sălbatice, pot fi considerate ca purtători de germeni şi vectorii principali în transmiterea a numeroase boli infecto-contagioase şi parauitare deosebit de grave, dintre care unele transmisibile la oameni cum sunt: leptospiroza, antraxul, turbarea, rujetul, bruceloza, tularemia, trichineloza, teniazele, ricketsiozele, toxinfecţiile alimentare, etc.

Înmulţirea şi răspândirea rozătoarelor este strâns legată de particularităţile lor de viaţă şi de hrană, fiind influenţată de condiţiile geoclimatice şi sociale, respectiv existenţa de locuinţe şi adăposturi insalubre, lipsa apei potabile şi a canalizării, schimbările de mediu, comerţul internaţional, practicile agricole noi, etc.

În ţara noastră cu climă continental excesivă rozatoarele au cele mai bune condiţii de dezvoltare şi înmulţire, implicit şi posibilitatea de a întreţine şi transmite cele mai diferite boli infecţioase şi parazitare.

Cele mai frecvente rozătoare intâlnite în ţara noastră sunt:

Şobolanul cenuşiu de casă care preferă cu predilecţie locurile cele mai umede ale locuinţelor sau alte spaţii cu umiditate, subsoluri, canale, pivniţe, magazii, grajduri, etc.). Este un animal omnivor (consumă orice aliment) distruge cerialele, legumele din magazii, risipeşte ce nu consumă şi murdăreşte alimentele cu urină şi fecale făcându-le impropii consumului pentru alte specii. Întrucât incisivii le cresc toată viaţa, ei rod permanent, distrugând mobile, textile, conducte, şi alte obiecte. Sunt lacomi şi îsi fac provizii de hrană. Se înmulţesc foarte activ, au o longevitate de 3-5 ani, cu 6-7 gestaţii pe an (în medie 30 zile fiecare gestaţie) cu 7-8 pui la nastere.Prezenţa lor poate fi identificată prin urmele lucioase lăsate de către labele lor prin circulaţie, prin excrementele proaspete de culoare brun-negru şi prin stricăciunile şi pagubele pe care le produc.

Şoarecele de casă este foarte răspândit trăieşte în locurile mai uscate ale locuinţelor ca: poduri, magazii, bucătării, cămări, sau alte spaţii unde găsesc hrană. Are un regim de hrană cu preferinţă pentru hrana vegetală (cereale sau legume şi fructe de orice fel), dar consumă, când găsesc, şi produse de origine animală Înmulţirea acestei specii se produce pe tot parcursul anului, femela naşte de 5 – 7 ori pe an, câte 4 – 8 pui Prezenţa lor se identifică prin mirosul specific al urinei sale „miros de şoarece”. Este un mare dăunător producând pagube materiale prin distrugerrea diferitelor obiecte şi prin deprecierea produselor alimentare.

Alte tipuri de rozătoare care vieţuiesc în ţara noastră sunt şoarecele de câmp, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp şi şobolanul de apă.

Toate speciile de rozătoare au o acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii oamenilor şi a animalelor prin pagubele materiale, prin discomfortul cauzat ca prezenţă şi miros, dar în mod special prin transmiterea unor boli infecto-contagioase şi parazitare.

Din aceste motive, profilaxia şi combaterea rozătoarelor constituie o ţintă cu importanţă majoră pentru toţi factorii administrativi şi de specialitate implicaţi, stabilindu-se în acest scop programe cu acţiuni specifice care să ducă la reducerea numerică prin limitarea înmulţirii si a răspândirii lor.

Acţiunea de prevenire şi combatere a rozătoarelor cuprinde o serie de etape condiţionate de particularităţile bioecologice şi alţi factori importanţi, respectiv:

  • cunoaşterea amănunţită a modului lor de viaţă şi de hrană;
  • pregătirea profesională, instruirea şi atestarea specialiştilor deratizatori;
  • delimitarea suprafeţei infestate;
  • selectarea metodei de combatere;
  • stabilirea spaţiilor de distribuire a momelilor;
  • aplicarea metodelor de deratizare;
  • inspectarea rezultatelor obţinute şi distrugerea cadavrelor rezultate;
  • continuarea măsurilor de combatere performante şi preventive.;

Combaterea rozătoarelor se poate realiza prin:

Masuri profilactice care urmăresc :

  • salubrizarea permanentă a colectivităţilor urbane şi rurale;
  • limitarea posibilităţilor de hrănire prin blocarea accesului acestora la alimente, ceriale, deşeuri alimentare, gunoaie, etc.
  • depozitarea alimentelor pe rafturi în recipiente etanşe pe care nu le pot roade (sticlă, metal emailat, etc.)
  • impiedicarea pătrunderii rozătoarelor în clădiri, imobile prin: fundaţii şi pavimente impermeabile, prin aplicarea de sifoane la pardoseală şi la canalizări, etc.)
  • deratizarea şi igienizarea vecinătăţilor pentru distrugerea focarelor instalate deja.
  • indepărtarea depozitelor de gunoaie, a resurselor de hrană şi ambalaje, din subsoluri, podurile locuinţelor din depozitele de lemne, de alimente sau de furaje..

Măsuri de combatere mecanică.

 Prin utilizarea de curse şi capcane din lemn sau metalice, tubulatură sau spaţii inchise prevazute cu orificii, in care se pot aplica momeli rodenticide sub forma de pastă sau pulberi.

Masuri de combatere biologic.

 Prin prezenţa duşmanilor naturali ai rozătoarelor, respectiv animalele carnivore (câine, pisică, lup, vulpe, viezure, jder, dihor, nevăstuică), alături de păsările răpitoare (uliu, bufniţa, cucuvea, coţofana, stârc, barza), asigurând un mediu propice pentru înmulțirea prădătorilor lor naturali, măsură care trebuie evaluată ca atare, în ansamblul metodelor de luptă impotriva acestor specii de rozătoare.

Masuri de combatere chimica.

 Prin utilizarea unor substanţe chimice, cu acţiune de intoxicare rapidă sau lentă, care trebuie să întruneasca anumite calităţi si eficacitate, respectiv:

  • să fie toxice numai pentru rozătoare, fără a afecta alte specii de animale şi păsări sau oameni;
    • să fie în termene de garanţie şi valabilitate să prezinte date despre denumirea comercială, substanţa activă, formularul de avizare, firma producătoare, grupa de toxicitate, numărul avizului şi data eliberării;
    • să fie absorbite repede şi in totalitate în organismul rozătoarelor şi să se elimine cât mai greu, pentru ca moartea lor să se producă lent, după câteva             zile, pentru a nu creea panică sau să alarmeze pe ceilalţi şobolani, sau şoareci care astfel sesizaţi nu mai consumă substanţele toxice sau părăsesc spaţiul supus deratizării;
    • să fie uşor de preparat şi aplicat ca pulbere pentru prăfuirea galeriilor sau ca momeli alimentare;
    • momelile se aplică pe suport alimentar: carne, salamuri, grăunţe, etc. aplicate pe căile de acces al rozătoarelor puse în serie la distanţe unele de altele;

Acţiunile de deratizare trebuie executate de operatori economici şi persoane instruite, testate şi autorizate, iar persoanele de execuţie să fie dotate cu echipament de protecţie adecvat şi să facă dovada examenelor medicale periodice.

Ţinând cont de modul de trai, hrană şi înmulţire a rozătoarelor, cât şi de nivelul posibilităţilor actuale economice, sociale şi de combatere, trebuie reţinut faptul că aceste specii nu pot fi distruse total, iar prin metodele uzuale se poate reduce doar proliferarea şi răspândirea lor în teritoriu, inclusiv limitarea posibilităţii de răspândire a bolilor transmisibile.

Formarea profesională a adulţilor focalizată tot mai mult pe nevoile pieţei forţei de muncă    

 Locurile de muncă sigure devin ţinta resursei umane, care este tot mai mult interesată de formarea profesională a adulţilor. Aceasta se poate realiza prin calea formală, respectiv cursuri autorizate, calea nonformală prin centre de evaluare a competenţelor profesionale autorizate si calea informală, realizată pe tot parcursul vieţii.

Tot mai multe persoane, din diverse medii sociale, doresc să se adapteze cerinţelor profesionale, pentru tot mai multe joburi din planul naţional.

Obiectivele noastre pentru anul 2017, sunt  focalizate pe realizarea programelor de formare din domenii de mare interes, care pot garanta siguranţa locurilor de muncă. Prin participare la cursuri si evaluări de competenţe profesionale autorizate, se pot furniza competenţe adecvate ocupaţiilor si calificarilor din ţara noastra, la care exista echivalentul Codul Ocupaţiilor din România si respectiv, Nomenclatorul Calificarilor.

Participând la cursurile referitoare la dezvoltarea abilităţilor manageriale, se pot pune bazele necesare oricărui business si management performant. Se pot dobândii cunostinţe despre comunicare, negociere, gestionarea situaţiilor conflictuale, evaluarea si recompensarea performanţelor individuale.

Cursuri din domeniile: calitate, securitate si sănătate in muncă, situaţii de urgenţă si mediu, pot veni in ajutorul tuturor celor interesaţi să dobândească o altă specializare, aliniată in procesul de imbunătăţirea performanţelor oricarei organizaţii, vezi: www.sbinfo.ro

Angajatorii recrutează si selectează personal bine pregătit profesional, pentru locul de muncă solicitat, in arii ocupaţionale care generează atât conformitate cât si siguranţă locului de muncă.

 

Agregatoare in piata fortei de munca

Era Internetului zi de zi ne bucură cu inovații și aceasta ne facilitează accesul spre informație în nenumărate moduri. Astăzi vom discuta fenomenul de agregator de joburi, care devine tot mai prezent pe piața forței de muncă.

Prima încercare de a crea o variantă digitală a ziarelor cu avizuri, care țin de locuri de muncă, au fost job boardurile. Acestea urmează – oricine poate accesa această pagină gratuit, mai mult ca atât oricine poate publica un aviz, în majoritatea cazurilor, la fel gratuit. Job boardurile sunt într-un oarecare sens întreținute și suplinite cu informații de utilizatori. Cu popularizarea constantă a Internetului, au început să apară job boarduri nișate sau chiar agenții de recrutare, care își desfășoară activitatea pe rețeaua internațională.

Eventual serviciile acestora au devenit mai complexe și a apărut conceptul de agregator. A agrega, conform DEX-ului înseamnă a se uni, a se alipi,ce exprimă direct principiul agregatoarelor.

Acestea colectează locurile de muncă din țară, oraș sau orice altă unitate teritorială, astfel centralizând o bază de date pentru confortul utilizatorului. Astfel, orice utilizator nu mai este nevoit să viziteze un număr mare de site-uri de profil, pentru a găsi mai multe joburi convenabile.

Agregatoarele care sunt populare în România și Europa sunt ro.jooble.org, monster.com și ro.indeed.com.

Piața forței de muncă este în perpetuă schimbare, atât la nivel tehnologic, cât și infrastructural. Profesiile pe care le caută candidații devin tot mai detalizate, fapt care inferă că site-urile ce prestează servicii în acest domeniu trebuie să-și ajusteze și ele infrastructura pentru a menține un nivel adecvat de competență pe piața de astăzi. La fel și noi trebuie să ne adaptăm acestor schimbări, în timp ce progresul tehnologic ni se adaptează nouă.

Produsele alimentare in perioada Sărbătorii de Paşte

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, cu o durată de şapte săptămâni, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit şi panificaţie, legume, fructe, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, cafea, produse naturiste, cu excepţia unor zile cu dezlegare la peşte.

Având în vedere cantitatea de produse alimentare din această categorie care sunt la procesare şi în distribuţie pe piaţa de consum şi care este mai mare decât în mod obişnuit, există riscul ca pe parcursul fluxului tehnologic să fie supuse contaminarii cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor), factori care se impart in doua categorii:

  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
  • contaminanţi chimici – care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul ”stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau produse diferite, conservate la domiciliul comerciantului, neautorizat);
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor vegetale;

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

    Peştele în stare vie – se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

  • Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

      Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

  • Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

      Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

  • Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
  • Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

      Peşte în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

  • denumirea şi adresa producătorului;
  • denumirea ţării de origine;
  • data fabricării (ziua, luna, anul)
  • termenul de valabilitate
  • cantitatea netă a produsului;
  • condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius, iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

  • Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi eficient.

         Dr. Penţea Ioan Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Sibiu

Alta recomandare ar fi sa urmati unul din cursurile noastre gasite pe: www.sbinfo.ro sau www.cursuri-sibiu.ro

cum sunt:

LUCRATOR IN COMERT  http://sbinfo.ro/curs-lucrator-comert/

BUCATAR http://sbinfo.ro/curs-bucatar/

BUCATAR SPECIALIST VEGETARIAN DIETETICIAN http://sbinfo.ro/curs-bucatar-dietetician/

Acţiuni specifice ale serviciilor sanitare veterinare în spijinul autorităţiilor locale

Apărarea sănătăţii animalelor, protecţia şi bunăstarea animalelor, prevenirea transmiterii de boli la animale şi de la animale la om, siguranţa alimentelor destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale şi protecţia mediului, constituie o prioritate a serviciilor sanitare veterinare de stat şi private, pusă în slujba asigurării sănătăţii şi potenţialului animalelor aducătoare de venituri, în serviciul deţinătorilor de animale, ca cerinţă socială în care se regăsesc toate aceste activităţi, ţinând cont de oameni, de situaţia socio-economică şi financiară a momentului.

În context medicii veterinari si tehnicienii veterinari asigură, cu profesionalism, o gamă largă de servicii de specialitate, comforme legislaţiei naţionale transpusă din legislaţia europeană, în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor, în domeniul procesării, depozitării şi comercializării produselor de origine animal, prin:

  • Sprijin şi asistenţă de specialitate;
  • Sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi supravegherea statusului de sănătate a animalelor;
  • Supravegherea statusului de sănătate a animalelor;
  • Îmbunătaţirea sistemului de producere, procesare şi desfacere a produselor alimentare de origine animală şi vegetală;
  • participarea la acţiunile stabilite prin programe comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care pot afecta economic, social, sau direct sănătatea populaţiei,

Dr. Penţea Ioan             – Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Pentru a vă putea califica tehnician veterinar INFO CENTER GROUP vă oferă cursul de 1080 ore, nivel 3,
http://sbinfo.ro/curs-calificare-tehnician-veterinar

Organizarea fondului cinegetic si paza vânatului

Fondul cinegetic este o vie resursa naturala  regenerabila de interes national si international si este administrat si gestionat in scopul conservarii biodiversitatii faunei sălbatice si a mentinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii si satisfacerii unor cerinte socio-economice. Administrarea fondului cinegetic se realizează de către autoritatea publica centrală care răspunde de silvicultură.

Fondul de vânătoare reprezintă fondul cinegetic al tării organizat in unităti economico-administrative. Gestionarea fondurilor de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, organizatii vânătoresti legal constituite, afiliate Asociatiei Generale a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi, Regia Nationala a Pădurilor, unităti de invătămant si de cercetare stiintifică cu profil cinegetic din Romania, denumite, conform legii, gestionari ai fondurilor de vânătoare.

Cursul PAZNIC DE VẦNẮTOARE este un curs autorizat, destinat tuturor celor care doresc să se califice incât să-si poată desfăsura activitatea in mod legal, in paza si administrarea unui fond de vânătoare.

Obiectivele cursului sunt asigurarea pazei si administrarea unui fond de vânătoare; participarea si organizarea de vânători individuale sau colective; combaterea daunatorilor si speciilor de vânat; asigurarea hranei vânatului; prevenirea si combaterea bolilor speciilor de vânat; realizarea de constructii si amenajari vânatoresti; evaluarea si selectionarea vânatului; organizarea recoltarii vânatului; popularea si repopularea fondului de vânătoare, etc.

Inscrierea on line la cursul Paznic de vanatoare se poate face direct pe siteul: www.sbinfo.ro respectiv pagina: http://sbinfo.ro/curs-paznic-de-vanatoare/

De ce specializarea BUCĂTAR SPECIALIST / VEGETARIAN / DIETETICIAN?

Esti calificat bucatar si vrei sa te specializezi?

Vrei sa inveti mai mult despre principiile nutriţiei sănătoase şi echilibrate, despre specialităţi culinare din bucătăria naţională şi internaţională?

Este interesant pentru fiecare dintre noi, cei cărora ne face plăcere sa gătim, sa invătăm retete noi, de la experti consacrati in domeniul gastronomiei, medici igienisti, specialisti in siguranta alimentului, principiile HACCP, să inveti să faci calcule nutritioniste, retete echilibrate si de ajutor pentru diverse situatii de boală: hiperaciditate, diabet, guta, etc.

Ocupaţia Bucătar specialist/vegetarian/dietetician cod COR 512203 se referă la activitatea de preparare a produselor culinare complexe, în cadrul unei bucătării profesionale, dar cursul de 60 ore, ne poate ajuta tuturor si celor care vrem să invătăm aspecte noi, in bucătărie.

Bucătarul specialist / vegetarian / dietetician are ca sarcină si pregătirea preparatelor din bucătăria naţională si internaţională, a preparatelor vegetariene şi dietetice, decorarea lor pentru a le pune în valoare, garantarea calităţii produselor preparate.

Printre funcţiile sale se mai numără întocmirea necesarului de produse pentru achiziţionare, specificând cantităţile şi calitatea produselor, controlul acestora, supravegherea curăţeniei spaţiilor şi echipamentelor, igiena şi siguranţa alimentară.

Daca esti interesat sa aflii tematica cursului Bucătar specialist/vegetarian/dietetician, poti accesa pagina: http://sbinfo.ro/curs-bucatar-dietetician/

Modul de prezentare al specialitatilor culinare, vă solicită creativitatea, dar si cunostinte despre combinatia unor alimente, functie si de forme, culori, etc.

Vei putea invăta retete noi si din bucătăria franceza, italiană, greacă, turcă, dar si retete dietetice si vegetariene, Vegane si Raw vegane, predate de profesionisti, experti in nutritie.

Este de apreciat daca cei interesati de curs, au deja dobandite cunostinte despre merceologia produselor alimentare, tehnologia preparării şi combinării alimentelor, notiuni de siguranta alimentelor, igienă, organizarea muncii în bucătărie, etc. In cazul in care cei interesati de cursul Bucătar specialist/vegetarian/dietetician posedă certificat de calificare Bucătar, vor putea solicita Certificat de absolvire, care sunt valabile pe viata si sunt eliberate de Ministerul Educatiei Nationale si Ministerul Muncii, fiind recunoscute national si international in toate tările ce au aderat Conventiei de la Haga.

Pentru cei interesati să urmeze cursul Bucătar specialist/vegetarian/dietetician, dar care nu posedă certificat de calificare: Bucatar, vor putea realiza curs de instruire, cu aceeasi tematică si formatori, doar că vor obtine un certificat eliberat de INFO CENTER GROUP.

Daca v-ati hotărat să vă inscrieti la cursul Bucătar specialist/vegetarian/dietetician, atunci

aveti in atentie:

Acte necesare la inscriere:

  1. formularul de solicitare ofertă completat si trimis on line de pe aceasta pagina http://sbinfo.ro/curs-bucatar-dietetician/
    copia cartii de identitate, a certificatului de nastere, a certificatul de casatorie (pentru persoanele care si-au schimbat numele), copia ultimei diplome a unitatii de invatamant absolvite si adeverinta medicala cu mentiunea „clinic sanatos” trimise prin fax: 0269-244911 sau la e-mail: office@sbinfo.ro

Alte informatii puteti obtine la tel. 0740087780